Acesta este efectul masurii de aliniere a normelor interne la noul regulament al creditelor pentru populatie emis de BNR.

Iar bancile locale nu pierd timpul, lansand [...]]]> Incepand cu aceasta luna, bancile nu vor mai putea acorda credite in euro fara garantii sau credite pentru locuinta in valuta accesibile unui numar mai mare de solicitanti.

Acesta este efectul masurii de aliniere a normelor interne la noul regulament al creditelor pentru populatie emis de BNR.

Iar bancile locale nu pierd timpul, lansand pe ultima suta de metri campanii de promovare tocmai la tipurile de imprumuturi pe care banca centrala se straduieste sa le elimine.

Astfel, Banca Comerciala Carpatica a redus dobanzile la creditele de nevoi personale fara ipoteca si la creditele de refinantare . De exemplu, pentru cererile de credit de consum in lei, dobanda se calculeaza dupa formula Robor la 6 luni plus marja de 5,65%, redusa fata de oferta standard.

In cazul creditului de refinantare cu ipoteca, promotia consta in oferirea in primul an de creditare a unei dobanzi fixe de 9,75% pentru creditele acordate in lei si de 7,16% pentru cele in euro.

In orice caz, marile schimbari datorate normei BNR constau in limitarea la 5 ani a perioadei de creditare pentru un credit de nevoi personale; marirea avansului minim la 20-25% in cazul contractarii unui credit imobiliar in euro dar si micsorarea acestuia la 15% in cazul contractarii unui credit imobiliar in lei.

sursa articol&foto: evz.ro

Băncile au devenit însă extrem de prudente pe fondul crizei, aşa încât [...]]]> În primele luni din 2012, băncile vor implementa noul regulament privind creditarea persoanelor fizice. Pentru creditele acordate în lei, băncile vor impune clienţilor un avans de minim 15% din valoarea garanţiei, aportul propriu fiind ceva mai mare în cazul creditelor în valută.

Băncile au devenit însă extrem de prudente pe fondul crizei, aşa încât solicită oricum de la clienţi un nivel ridicat al avansului, mai ales dacă moneda în care aceştia înregistrează veniturile nu corespunde cu cea a creditului.

Prin urmare, putem spune că piaţa era deja “adaptată” la condiţii mai dure de creditare dinaintea apariţiei normei BNR, iar românii nu vor simţi o mare schimbare în comportamentul băncilor.

Ce prevede regulamentul? Potrivit noilor norme ale BNR, care vor implementate de fiecare bancă în parte în primele două luni ale acestui an, creditorii vor trebui să îndeplinească anumite condiţii referitoare la avans, atunci când acordă credite imobiliare.

Astfel, “în cazul creditelor denominate într-o monedă străină sau indexate la cursul unei monede străine, valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi 80% din valoarea garanţiei ipotecare, dacă debitorul obţine veniturile eligibile denominate ori indexate la moneda creditului”, scrie în regulament.

Mai precis, avansul solicitat clientului va fi de minim 20% în acest caz. Pentru creditele în lei, avansul minim solicitat va fi de 15%. Totodată, “valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare acordat unui debitor care nu ob­ţine veniturile eligibile denominate sau indexate la moneda creditului nu poate depăşi 75% din valoarea garanţiei ipotecare. În cazul creditelor denominate în euro sau indexate la cursul euro, această valoare e de maximum 60% în cazul creditelor denominate în alte monede străine or indexate la cursul altor monede”.

Noile norme ar putea duce la dublarea solicitarilor pentru Prima Casa in primele trei luni dupa aprobarea acestora si la o accelerare a epuizarii plafonului cu cateva luni, considera Aurel Saramet, presedintele Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii ( FNGCIMM).

“Asa cum se misca lucrurile, eu estimez ca undeva la finalul anului 2012 s-ar putea epuiza plafonul. In orice caz nu spre 2013. Dar, pe fondul acestor norme care sunt restrictive pentru alternativele unora de a accesa credite ipotecare, s-ar putea ca revina mai multi catre Prima Casa, inclusiv cei cu venituri mai mari si atunci plafonul sa se consume mai repede. S-ar putea sa se reduca cu cateva luni, in sensul ca daca astazi primim in medie 100-110 dosare, cel putin in primele trei-patru luni dupa eventualitatea aprobarii normelor sa creasca la 180-200 de dosare, dupa care sa revina la normal”, a declarat Aurel Saramet.

Creditele de consum ar putea fi acordate pe o perioada de cel mult cinci ani, iar solicitantii trebuie sa aduca garantii de cel putin 133% din valoarea imprumutului, potrivit unui proiect de regulament privind creditele destinate persoanelor fizice, publicat marti pe pagina de internet a BNR.

Totodata, pentru finantarile imobiliare in euro solicitantii vor avea nevoie de un avans de cel putin 30%, de 15% in cazul celor in lei si de 40% in cazul finantarilor in alte monede straine.

Sursa foto&articol: evz.ro

Programul “Prima casă” a demarat în anul 2009 şi [...]]]> Există suficiente fonduri pentru ca programul guvernamental “Prima casă” să continue cel puţin până în luna septembrie , în condiţiile în care potenţialii doritori depun câte 80-90 de dosare pe zi, a declarat Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

Programul “Prima casă” a demarat în anul 2009 şi a ajuns, în prezent, la a patra fază a sa.

În această etapă, creditul pe care îl contractează clientul este garantat în proporţie de 50% de FNGCIMM şi de 50% de instituţia care dă împrumutul.

Clientul achită Fondului un comision de gestiune în valoare de 0,49% aplicat la jumătate din valoarea creditului.

Circa 4.200 de persoane au beneficiat de cel mai recent program Prima Casă. Suma medie de creditare a fost de 42.000 de euro, cei mai mulţi beneficiari îndreptându-se către locuinţe cu o cameră sau două (60%).

Doar 0,04% dintre credite au fost pierdute

Preşedintele FNGCIMM a mai arătat că programul Prima Casă a înregistrat circa 36 de incidente de neplată, din totalul de 52.000, ceea ce înseamnă, în sens valoric, sub 0,4 la mie.

“Prima Casă a avut efect asupra pieţei imobiliare, a stabilizat preţurile, le-a adus la normalitate”, a precizat Şaramet care a adăugat că, dintr-o perspectivă socială, programul a fost un succes. “Avantajul cel mai mare este cel al avansului foarte mic pentru că avansuri foarte mari înseamnă deja împrumuturi pentru a putea obţine avansul la care se mai adaugă creditul pentru obţinerea casei. Deja era foarte mult”, a mai declarat Şaramet.

Cu privire la posibilitatea continuării programului şi în 2013, Şaramet a precizat că “principial, în discuţiile pe care le-am avut, inclusiv cu premierul, nu se exclude această variantă”.

Sursa articol: gandul.ro

Prin noile dispozitii aprobate, BNR urmareste echilibrarea acordarii de credite noi in moneda nationala fata de cele in valuta.

Propunerea este inclusa intr-un proiect de ordonanta de urgenta, elaborat [...]]]> Guvernul nu va mai acorda subventii pentru construirea de locuinte prin credit ipotecar, argumentand ca pretul materialelor a scazut pe fondul crizei dar si ca veniturile bugetului sunt insuficiente, astfel ca de acest sprijin vor beneficia doar cei care au depus deja cereri.

Propunerea este inclusa intr-un proiect de ordonanta de urgenta, elaborat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT).

Subventia pentru construirea unei locuinte prin credit ipotecar este in cuantum de 30% din costurile de constructie a acesteia, dar nu mai mult decat valoarea echivalenta in lei a 15.000 de euro si nu mai mult decat valoarea creditului ipotecar contractat.

Programul prin care se acorda ajutorul este derulat prin autoritatile administratiei publice locale, subventia fiind acordata de Ministerului Dezvoltarii.

In nota de fundamentare a proiectului se precizeaza ca din cauza contrangerilor bugetare, din februarie 2010 si pana in prezent nu au fost alocate fonduri de la bugetul de stat, iar Ministerul Dezvoltarii nu a decontat sumele necesare pentru plata subventiilor solicitate de consiliilor locale.

“Criza economica a condus la scaderea preturilor materialelor de constructii si implicit a locuintelor nou construite. In aceasta situatie raportul intre costul de constructie si veniturile potentialilor beneficiari nu mai impune interventia directa a statului, mai ales in conditiile in care veniturile la bugetul de stat sunt insuficiente”, arata autorii proiectului.

Subventiile de la bugetul de stat vor fi acordate in continuare pentru cererile depuse de beneficiari si inregistrate la consiliile locale inainte de data intrarii in vigoare a ordonantei, care urmeaza sa fie aprobata de Guvern.

Sursa: imopedia.ro

Daca proiectul de regulament al BNR ar fi [...]]]> Proiectul de regulament al BNR privind creditarea populatiei nu va afecta creditele ipotecare in cele din urma, ci doar pe cele de consum. Bancherii declara ca au discutat cu Banca Centrala si au obtinut o pasuire in ceea ce priveste creditele ipotecare, inclusiv „Prima Casa”.

Daca proiectul de regulament al BNR ar fi adoptat in varianta propusa, atunci accesul populatiei la credite, in special la cele in valuta, s-ar diminua drastic. Propunerile Bancii Centrale afecteaza deopotriva creditele ipotecare, unde avansul minim la euro ar trebui sa urce la 30%, cat si creditele de consum, care ar urma sa fie rambursate in cel mult 5 ani fata de maxim 30 ani in prezent.
Cu toate ca aplicarea normelor le-ar limita veniturile, bancherii au fost de data aceasta destul de rezervati in ceea ce priveste reactiile. Singura informatie oferita pana in prezent s-a referit la intocmirea unui document cu amendamente la nivelul Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) si transmiterea acestuia catre BNR.

BNR a lasat garda jos in privinta creditului ipotecar
Cu putin timp inainte de aflarea rezultatului final, reprezentantii mediului bancar au declarat ca dialogul avut cu Banca Centrala va aduce vesti bune, iar cei care doresc sa obtina un credit pentru locuinta nu vor fi afectati.

“Avem veşti bune de la discuţiile cu BNR. Noul regulament nu afectează achiziţiile de locuinţe, care se vor face în condiţiile existente. De asemenea, nici achiziţia de locuinţe prin programul Prima Casă nu va fi afectată“ , a declarat Radu Graţian Gheţea la Romania Financial Forum 2011, eveniment organizat de Mediafax în parteneriat cu BNR.
Acest lucru inseamna ca avansul minim nu va fi fixat la 30% in cazul creditelor in euro ci va putea sa ramana la nivelurile mai reduse, de 10-15%, asa cum se practica acum.
Teoretic, daca regulamentul nu se va aplica creditelor ipotecare, atunci la stabilirea gradului de indatorare nu se va tine cont nici de o posibila scadere a venitului, iar scenariile negative luate in calcul, precum deprecierea leului sau cresterea dobanzii, ar putea fi mai relaxate decat cele pe care ar dori sa le impuna BNR.
Tot seful ARB a precizat ca in prezent, in “laboratoarele” bancilor se pun la punct produse de creditare care sa respecte noile prevederi impuse de BNR.

BNR isi concentreaza atentia pe limitarea creditului de consum
Oficialii BNR nu au confirmat dar nici nu au dezmintit declaratiile bancherilor. Mai mult,  guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, nu a facut referire in discursul sau decat la limitarea creditelor de consum, in special a celor in valuta.
“Creditul de consum pe o perioada mai mare de 5-7 ani nu isi are rostul”, a mentionat guvernatorul BNR. Acesta a atras atentia ca in privinta creditelor in valuta, regulamentul incearca sa ofere o imagine mai buna a costurilor pe care le implica riscul valutar.
“Puneti in dobanda riscul real al acestui credit si spuneti clientului la ce risc il supuneti”, le-a transmis Isarescu bancherilor.
„Au scăzut veniturile, sunt incertitudini legate de veniturile viitoare ale clienţilor, nu putem să rămânem impasibili şi să nu ne gândim la viitor, aşa cum trebuie să facă o bancă. Încercăm, la ARB şi BNR, să găsim un echilibru ca reglementarea să fie dinamică şi adaptată continuu la schimbarea mediului. Modificările regulamentului privind creditele de consum acordate populaţiei sunt în acest spirit. Adaptarea la mediul economic, atât la cel internaţional, cât şi la cel românesc”, a adăugat Gheţea.

De asemenea, guvernatorul a reiterat faptul ca dobanzile la lei sunt inca excesiv de mari, iar bancile ar trebui sa se gandeasca serios la acest aspect.

Tocmai pentru a se asigura că românii vor veni să se împrumute şi în lei, băncile au decis să ieftinească produsele în monedă naţională. Acest lucru se simte deja, multe dintre instituţiile financiare au dobânzi similare la creditele în lei şi euro. şi totuşi, clienţii nu sunt încă interesaţi.

„Există un apetit redus pentru creditul în lei, pentru că erau foarte atractive dobânzile în valută şi pentru că în 2007-2008 am avut situaţii în care cursul era favorabil celor care se împrumutau în valută. Am avut destule duşuri reci pentru cei care aveau credite în curs. În perioada următoare vom vedea o promovare a creditelor în lei din partea băncilor“, a continuat Gheţea.

Discuţiile dintre ARB şi BNR au survenit după ce comunitatea bancară, care s-a arătat rezervată faţă de unele prevederi din proiectul de regulament, a transmis băncii centrale o serie de propuneri pentru a fi discutate. Totuşi, discuţia s-a purtat pornind de la premisa că un sistem de creditare sănătos este cel în care împrumuturile se fac în moneda în care sunt veniturile clienţilor.
“Saptamana viitoare veti vedea ca ceea ce facem noi este o bucatica a ce se intampla pe plan european. Nu suntem pentru o reglementare excesiva a sistemului bancar, care ar sufoca”, a subliniat guvernatorul.

Noul regulament privind creditarea va putea fi aplicat cel mai probabil din decembrie, după ce vor fi parcurse toate etapele impuse de procedură, a mai declarat preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.

Sursa : imopedia.ro&conso.ro

Bancile suporta costuri mai reduse si au sanse mai mari sa isi recupereze sumele acordate sub forma de credit daca se apropie de client si [...]]]> Solutiile nejudiciare, ce presupun restructurari ale creditelor neperformante, sunt mai avantajoase pentru banci decat executarea silita, ce a devenit aproape imposibila pe o piata imobiliara blocata.

Bancile suporta costuri mai reduse si au sanse mai mari sa isi recupereze sumele acordate sub forma de credit daca se apropie de client si ii ofera o solutie decat daca il executa silita. Aceasta este concluzia la care au ajuns bancherii dupa trei ani in care restantele inregistrate atat de populatie cat si de companii au cunoscut o crestere accelerata.
“Cel putin din experienta la CEC Bank, calea nejudiciara este mai avantajopasa”, a precizat Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) si al CEC Bank.

Motivele tin in principal de costurile mari pe care o executare silita le implica, de procedurile greoaie dar si de lipsa unei piete care a permita valorificarea bunurilor executate.

Conform presedintelui ARB, aproximativ 70% din cei care au primit o solutie de restructurare si-au revenit. Datele sunt oarecum mai bune decat cele raportate de banci la BNR.

Conform rapoartelor Bancii Centrale, rata de succes a restructurarilor ar fi fost de 40% in cazul populatiei si de mai putin de 10% in cazul companiilor.

Sursa: conso.ro

Pierderile mari suferite de [...]]]> Criza financiara a deteminat o serie de state europene sa revizuiasca regulile prudentiale la creditele acordate populatiei. Avansul minim la credite ipotecare a fost stabilit in cele mai multe cazuri in jurul valorii de 10-15%, nivel considerat prudent. Dincolo de acest prag, masurile au un caracter restrictiv.

Pierderile mari suferite de bancile din intreaga UE au generat un val de reglementari in ceea ce priveste acordarea creditelor pentru populatie. Accentul a fost pus pe evaluarea mai buna a capacitatii de rambursare a solicitantilor de credite, astfel incat clientii sa nu mai ajunga in situatia de a lua un credit pe care nu-l pot rambursa.

La creditele ipotecare, avansul a beneficiat de o atentie mai speciala in anumite cazuri, cand s-au stabilit praguri minime pentru acest indicator.

E bine de mentionat ca reglementarea avansul minim nu este larg raspandita, dar beneficiaza de un interes sporit in ultima vreme.

Tarile nordice impun primele restrictii in Europa Occidentala

In tarile dezvoltate, astfel de restrictii sunt destul de rare, asa cum arata Raportul privind stabilitatea financiara globala al FMI din aprilie 2011.

Olanda este una dintre tarile care au introdus recent un prag fix in acest sens, insa nivelul stabilit nu este deloc restrictiv, chiar dimpotriva. Valoarea creditului a fost limitata la 110% din pretul de piata al locuintei, fata de 120% cat utilizau bancile in mod uzual. Prin urmare, clientii nu numai ca isi pot cumpara o casa fara avans, dar pot primi si bani suplimentari pentru a facilita mutarea in casa noua.

Acest mecanism de reglementare a prins ceva mai bine in tarile nordice, unde avansul minim a fost limitat la 10-15%.

De exemplu, Norvegia si Finlanda au fixat in 2010 valoarea creditului la 90% din valoarea locuintei, ceea ce inseamna un avans minim de numai 10%. Suedia a fost ceva mai restrictiva si a limitat la 15% avansul minim la creditele ipotecare, din octombrie 2010.

Prudenta bancara vs. accesul la o locuinta

Un procent de 10-15% este considerat rezonabil, deoarece creeaza un echilibru intre riscul de credit si cresterea accesului populatiei la o locuinta.

Un procent mai mic ar incuraja asumarea unor riscuri prea mari de catre banci. Valoarea casei ar putea sa scada prea usor sub soldul creditului, daca preturile locuintelor se reduc. Astfel, clientul nu ar mai fi suficient de motivat pentru a continua plata ratelor, preferand sa lase bancii locuinta spre valorificare.

In schimb, un avans mai ridicat asigura bancii mai multa  siguranta, insa in detrimentul populatiei, care va trebui sa se confrunte cu un efort financiar mai mare in vederea constituirii avansului minim.

Noile statele membre pun caracterul restrictiv pe primul plan

Reglementarea avansului minim este intalnita si in noile state membre, scopul urmarit fiind descurajarea creditarii in valuta. Mergand pe principiul ca imprumuturile in valuta sunt mai riscante, autoritatile de supraveghere incearca sa protejeze consumatorii prin limitarea accesului la aceste credite.

Cel mai cunoscut exemplu este cel al Ungariei. Masura extrema a fost luata in august 2010, cand creditele ipotecare in valuta au fost interzise. Inainte ca aceasta interdictie sa fie pusa in practica, guvernul a emis un regulament de creditare prudenta (aflat inca in vigoare), care prevede ca avansul minim la creditele ipotecare sa fie 25% la forinti, 40% la euro si 55% la franci elvetieni si alte monede. Aceste restrictii au fost impuse la sfarsitul lui 2009, cand conditiile de pe pietele financiare indemnau la masuri de prudenta excesiva.

Un exemplu mai recent este al Lituaniei, care a modificat la inceputul lui septembrie 2011, regulamentul creditelor pentru populatie. Banca centrala a stabilit ca avansul minim la creditele ipotecare in moneda nationala sa fie de 15%. La creditele in valuta, banca centrala impune institutiilor de credit sa adopte criterii mai stricte pentru avansul minim, fara sa indice insa praguri exacte.

BCE recomanda studii de impact, inainte de reglementarea avansului minim

Inainte de a emite noul regulament, Banca Centrala a Lituaniei a cerut opinia Bancii Centrale  Europene (BCE). Una dintre observatiile formulate de BCE a reprezentat-o necesitatea unui studiu temeinic de impact pentru a determina cat de bine ales este nivelul stabilit pentru avansul minim. In plus, BCE propune revizuirea periodica a acestor valori, in functie de implicatiile avute asupra conditiilor macroeconomice si financiare.

Prin urmare, stabilirea unor baremuri rigide nu reprezinta cea mai buna forma de prudenta bancara, deoarece consecintele pot fi greu de identificat.

Si la noi, fara niciun studiu de impact, BNR propune un regulament pe aceeasi linie: la creditele in lei impune un avans de 15%, in linie cu practica internationala. In cazul creditelor in valuta, banca centrala recurge la masuri restrictive, propunand un avans de 30-40%, scopul urmarit fiind descurajarea acestor imprumuturi.

Altfel spus, mai putine credite in valuta, mai putine griji pentru toata lumea. Costul acestei masuri de siguranta il plateste insa clientul, deoarece va fi nevoit sa solicite creditele in lei, mai scumpe. Iar cum creditele imobiliare au valori mari si se acorda pe perioada lungi, costurile nu sunt deloc de neglijat.

Problema adevarata este tratarea riscului valutar

Solutia optima ar fi fost ca descurajarea creditelor in valuta sa se faca exclusiv prin masuri prudentiale care sa vizeze riscul valutar. Aceasta metoda este folosita de mult timp in Polonia, unde autoritatea de supraveghere cauta,  ca si la noi, sa promoveze finantarile in moneda nationala, in detrimentul celor in valuta.

Chiar la inceputul acestui an, Polonia a limitat la 42% gradul de indatorare la creditele in valuta, impunand totodata provizioane mai mari bancilor la aceste credite. In acest fel, atat clientii, cat si bancile sunt fortati sa dispuna de rezerve suficiente pentru a face fata evolutiilor valutare (problema principala in cazul de fata), fara a pune bariere in calea accesului la credite.

Sursa:conso.ro

Valoarea medie a creditelor este de 40.500 euro, iar [...]]]> Numărul total de credite Prima Casă, acordate în perioada august 2009 – august 2011 este de 17.300, iar volumul total este de 700 milioane euro, potrivit raportului ‘Perspectivele programului Prima Casa pe piaţa creditării ipotecare din România’, prezentat de BCR, într-un seminar.

Valoarea medie a creditelor este de 40.500 euro, iar creditele neperformante reprezintă aproximativ 0,1%.
Din punct de vedere al repartiţiei pe regiuni, 33% dintre cele 17.300 sunt în Bucureşti, 13% în Nord-Vest, 11% în Centru, 9% în Nord-Est, acelaşi procent fiind şi în Sud-Est, Sud şi Vest. 7% din credite au fost date în Sud-Vest.

Peste 75% din totalul creditelor ipotecare acordate de BCR in ultima perioada sunt facilitate de programul Prima Casa. In a patra etapa a programului, banca a aprobat 2.395 dosare.„Tranzactiile pe piata sunt relativ reduse in afara imobilelor care se finanteaza in cadrul programului. Exista in continuare pe piata asteptari diferite ale vanzatorilor si cumparatorilor”, a declarat seful Departamentului Credite Garantate din cadrul BCR, Ioana Mihai, in cadrul unui seminar organizat de banca.
Clientii au contractat imprumuturiPrima Casa de 93,3 milioane euro in cea de-a patra etapa a programului, la o valoare medie de aproape 39.000 euro.
Imprumuturile sunt disponibile numai in euro la BCR. Dobanda standard cuprinde o marja fixa de 3,95% peste Euribor la 3 luni. Clientii care isi vireaza salariul intr-un cont al bancii si cei care au un comportament bun de plata la creditele in derulare beneficiaza de o reducere a marjei de 0,2 procente.

Sursa :Agerpress.ro

Sursa:conso.ro

“Aceste măsuri întăresc normele de creditare şi restrâng sumele împrumutate, precum şi clienţii care se încadrează [...]]]> Regulamentul BNR privind restricţionarea împrumuturilor în valută vine cu măsuri care întăresc normele de creditare şi restrâng sumele acordate de bănci, astfel că va exercita un impact negativ asupra creditării, susţin economiştii contactaţi de NewsIn.

“Aceste măsuri întăresc normele de creditare şi restrâng sumele împrumutate, precum şi clienţii care se încadrează în noile limite stabilite de BNR. Efectul acestor norme va fi mixt: pe de-o parte vor preveni o eventuală politică de creditare imprudentă din partea băncilor care doresc să acumuleze rapid cotă de piaţă sau să-şi majoreze profiturile, neglijând riscurile aferente, dar pe de altă parte vor exercita un impact negativ asupra creditării populaţiei, în special asupra creditelor de consum, care vor putea fi obţinute doar pe bază de garanţii, ceea ce va scădea atractivitatea acestora, precum şi costul acestora în cazul necesităţii de achiziţie a poliţelor de asigurare”, a declarat economistul-şef al Volksbank, Melania Hăncilă.

De asemenea, reprezentanţii OTP Bank România susţin că, în ceea ce priveşte relansarea activităţii de creditare, noile condiţii cu siguranţă nu ajută prea mult. Potrivit acestora, băncile se confruntă în continuare cu o cerere scăzută pentru noile împrumuturi, iar numărul de clienţi solvabili a scăzut “dramatic” ca urmare a aprecierii valutelor şi a deprecierii garanţiilor. “Cu siguranţă, noul regulament BNR va avea un impact semnificativ, în principal asupra împrumuturilor de consum”, mai spun reprezentanţii OTP Bank România.

Totodată, reprezentaţii băncilor declară că proiectul BNR are o serie de părţi bune, mai ales în ceea ce priveşte prudenţialitatea, dar şi altele mai puţin bune, cum ar fi o scădere a activităţii de creditare.

Astfel, Melania Hăncilă susţine că printre efectele pozitive se numără, în primul rând, o protecţie mai mare pentru clienţi, iar un alt efect pozitiv este un risc mai mic de neplată al creditelor.

Aceasta menţionează că, dacă scad creditele neperformante, scad şi cheltuielile băncilor, deci, pe termen mediu, vom avea un efect benefic asupra profitabilităţii sistemului bancar. Ca efecte mai puţin bune ar putea fi scăderea sumelor pe care băncile le pot împrumuta clienţilor. Creditele de consum în valută sunt principala ţintă a noului regulament, iar alternativa – creditul de consum în lei, este mai costisitoare.

Reprezentanţii OTP Bank România susţin că partea bună şi scopul principal al acestei iniţiative este o activitate de creditare sănătoasă în România, “ceea ce este uşor de înţeles”.

Aceştia susţin că, cel mai probabil, impactul negativ va consta în faptul că băncile vor înregistra o reducere a afacerilor pe partea de creditare a persoanelor fizice, care ar putea afecta consumul şi piaţa imobiliară, în perioadaurmătoare, segmentele care au cea mai mare nevoie de recuperare ca urmare a crizei.

Pe de altă parte, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, susţine că demersul BNR vine în continuarea celor de până acum, prin care a dorit o limitare a creditării în valută pentru debitorii neacoperiţi la riscul valutar.

“Proiectul de regulament privind creditele destinate persoanelor fizice se încadrează în preocupările existente la nivel european cu privire la limitarea îndatorării persoanelor fizice neacoperite la riscul valutar (reglementări similare s-au adoptat/se vor adopta şi în cazul altor ţări). În plus, în România, noulregulament vine pe un cadru existent deja de ani de zile (de dinainte de criză) de limitare a creditării în valută pentru debitorii neacoperiţi la riscul valutar. Noulregulament intenţionează să rafineze şi să întărească anumite reglementări existente de mulţi ani, în special printr-o diferenţiere mai puternică a creditului de consum acordat debitorilor neacoperiţi la riscul valutar”, a spus Ionuţ Dumitru.

Acesta susţine că propunerile au mai degrabă un caracter prudenţial şi vor preveni, mai mult decât o făceau până acum reglementările deja existente, supraîndatorarea debitorilor care doresc să se împrumute într-o altă monedă decât cea în care au venituri. În principiu, condiţiile de creditare a populaţiei prin credite ipotecare vor rămâne cam aceleaşi, anumite limitări suplimentare apărând doar în cazul creditului de consum.

Preşedintele FNGCIMM, Aurel Şaramet, a declarat sâmbătă că noile norme BNR, care restricţionează creditele în valută, ar putea duce la dublarea solicitărilor pentru Prima Casă în primele trei luni după aprobarea acestora şi la o accelerare a epuizării plafonului cu câteva luni. “Aşa cum se mişcă lucrurile, eu estimez că undeva la finalul anului 2012 s-ar putea epuiza plafonul. În orice caz nu spre 2013. Dar, pe fondul acestor norme care sunt restrictive pentru alternativele unora de a accesa credite ipotecare, s-ar putea ca revină mai mulţi către Prima Casă, inclusiv cei cu venituri mai mari şi atunci plafonul să se consume mai repede. S-ar putea să se reducă cu câteva luni, în sensul că dacă astăzi primim în medie 100-110 dosare, cel puţin în primele trei-patru luni după eventualitatea aprobării normelor să crească la 180-200 de dosare, după care să revină la normal”, a declarat Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii ( FNGCIMM).
Creditele de consum ar putea fi acordate pe o perioadă de cel mult cinci ani, iar solicitanţii trebuie să aducă garanţii de cel puţin 133% din valoarea împrumutului, potrivit unui proiect de regulament privind creditele destinate persoanelor fizice, publicat marţi pe pagina de internet a BNR. Totodată, pentru finanţările imobiliare în euro solicitanţii vor avea nevoie de un avans de cel puţin 30%, de 15% în cazul celor în lei şi de 40% în cazul finanţărilor în alte monede străine.

Sursa:money.ro